I. Terra – Planeta Albastră
Dintre toate componentele planetei noastre, poate cea mai importantă este hidrosfera. Apa, un element relativ banal în Sistemul Solar și chiar în Univers, este indispensabilă vieții pe Pământ. Aproape toate procesele și fenomenele care se manifestă la suprafața planetei noatre sunt indisolubil legate de prezența și acțiunea apei.
Fig. 1 Oceanul Planetar
(Sursa: wikipedia)
Este destul să privim un planiglob pentru a putea aprecia că cea mai mare parte din suprafața Terrei este acoperită cu apa oceanelor și mărilor. Dar apă există și în atmosferă (sub formă de vapori) și pe uscat (ca râuri, lacuri sau ghețari), în sol și subsol, apa intră în compoziția chimică a multor roci și în compoziția organismelor vegetale și animale. În atmosferă, ea se găsește până la 10-15 km. În scoarță apa ajunge la 10-20 km, iar în compoziția rocilor poate fi întâlnită și până la 50 km adâncime. Apa formează un înveliș numit hidrosferă (din limba greacă hidros-apă, sphaira-sferă).
Structura hidrosferei:
A) Oceanul Planetar cuprinde totalitatea mărilor și oceanelor; concentrează 97% din volumul hidrosferei și acoperă 71% din suprafața totală a Terrei;
Fig.2 Emisferele Pământului: I-emisfera continentală; II-emisfera oceanică
(Sursa: Wikipedia)
Oceane: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic;
Fig. 3 Oceanul Pacific văzut din spațiu
(Sursa: Wikispaces)
Mări:
a) marginale: Marea Nordului, Marea Arabiei, Marea Laptev, Golful Guineii, Golful Bengal;
b) mediterane:
– intercontinentale: Mediterană, Neagră, Roșie, Arafura;
– intracontinentale: Baltică, Golful Hudson;
B) Apele continentale includ:
a) apele curgătoare: pârâuri, râuri și fluvii;
b) apele stătătoare: lacuri, mlaștini, bălți;
c) apele subterane;
d) ghețarii;
Fig. 4 Ape continentale în diferite ipostaze
(Sursa: Wikipedia)
C) Apa meteorică: apa din atmosferă;
II. Apa-sursa vieții
Apa reprezintă elementul esențial al organismelor vii. Indiferent de starea de agregare, apa are roluri multiple:
-constituie principalul mediu de viață de pe planeta noastră, concentrând 60% din biomasa terestră;
-prin proprietățile fizico-chimice participă activ la toate procesele vitale;
-constituie componenta de bază a materiei vii, în proporție de 45-95%;
-este elementul care sintetizează și transportă substanțele și produșii de dezasimilație;
-are rol de termoreglare;
-în dezvoltarea comunităților de viețuitoare, apele curgătoare au acțiune limitativă, prin inundații, sau stimulativă, în cazul vegetației higrofile și hidrofile;
-stratul de zăpadă care se așterne iarna peste vegetație are rol de izolator termic;
-este „combustibilul“ obligatoriu pentru funcționarea normală a organismului uman;
Fig. 5 Rolul apei în organism
(Sursa: https://www.cugetliber.ro/stiri-sanatate-rolul-apei-in-organism-256182)
III. Utilizările apei de către om
Apa potabilă și menajeră
Este clar că omul nu poate exista fără apă. Toate procesele din organismul uman implică prezența apei, într-o măsură mai mare sau mai mică. În medie, pentru acoperirea nevoilor organismului, sunt necesari cca 2,5 l/zi/pers., la care se adaugă încă 50-75 l/zi/pers. pentru igienă și activități gospodărești.
Apa-resursă pentru agricultură
Culturile agricole necesită o cantitate mare de apă, care este obținută direct, din precipitații și izvoare, și indirect, prin irigații. Această din urmă soluție s-a aplicat încă din Antichitate (în lungul Nilului, în Mesopotamia, pe valea Gangelui, în China etc.). În prezent, suprafata de teren irigată la nivel global este de 287 milioane ha, ceea ce reprezintă 17% din terenul cultivabil, însă producția obținută de pe această suprafață este de 40% din nivelul producției mondiale. Suprafața irigată s-a extins în ultimii 30 de ani cu cca 50 milioane de hectare (Profitul agricol, nr. 43, 15 noiembrie 2017). Cele mai mari sisteme de irigații sunt în bazinele fluviilor Indus, Huang He, Chang Jiang, Volga, Columbia, Colorado, Mississippi, Rio Grande, Nil, Niger ș.a. Există state unde suprafețele irigate reprezintă peste 50% din terenurile arabile (Egipt, Pakistan, Japonia, China etc.), în unele țări agricultura fiind imposibil de practicat în alt fel (Orientul Mijlociu și Apropiat, Sahel).
Fig. 6 Sistem de irigații
(Sursa:http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/08/1irrigation.jpg )
Apa-resursă pentru industrie
După agricultură, industria consumă o bună parte din apa utilizată de om.
a) în primul rând, apa este utilizată în majoritatea proceselor tehnologice de producție: în siderurgie la spălarea cărbunilor și transformarea lor în cocs; în industria constructoare de mașini; în industria chimică pentru obținerea cauciucului sintetic, a fibrelor sintetice, a îngrășămintelor; pentru obținerea produselor alimentare; exemplele pot continua;
b) o altă utilizare o reprezintă apa ca lichid de răcire în termocentrale sau atomocentrale; după întrebuințare, o parte din apă (între 60%-80%) este deversată;
c) apa este folosită pe scară largă pentru producerea de energie electrică; se remarcă importante amenajări hidrotehnice pe Chang Jiang, Congo, Nil, Zambezi, Volga, Enisei, Brahmaputra, Columbia, Parana, Dunărea etc.; la acestea se adaugă potențialul energetic înregistrat de maree, curenți oceanici, valuri, ape geotermale;
Fig. 7 Hidrocentrala Trei Defilee (cea mai mare din lume), pe Chang Jiang
(Sursa: http://greenly.ro/apa/barajul-celor-trei-defilee)
Alte utilizări ale apei
a) navigație: facilitează transporturile navale: maritime, fluviale și lacustre;
b) alimentație: resursele de hrană din apă: alge, fructe de mare, moluște, pești, mamifere etc.;
c) apa terapeutică: ape termale, ape minerale, ape sărate ș.a.;
d) turism: cascade, lacuri, golfuri, ghețari, ghezere etc.;
Fig. 8 Cascada Niagara
(Sursa: https://www.directbooking.ro/obiectiv-cascada-niagara-980.aspx)
IV. Apa-factor geoecologic
La nivel planetar, hidrosfera apare ca un sistem funcțional, în care pătrunde o anumită cantitate de energie solară sau terestră, ce pune în mișcare apa, formând anumite circuite care se dezvoltă regulat sau periodic. Astfel, căldura solară evaporă apa de pe oceane, vaporii sunt purtați de vânturi pe uscat, unde cad sub formă de ploaie, iar apoi prin râuri apa se întoarce înapoi în oceane. Acest drum este cunoscut sub denumirea de circuitul apei în natură. În realitate, este vorba despre o circulație mult mai complexă, așa cum sugerează și imaginea de mai jos.
De exemplu,se apreciază că de pe ocean se evaporă anual cca 450000 km³ de apă, din care peste 400000 km³ cad tot pe ocean (este circuitul mic al apei). De pe uscat se evaporă numai 62000 km³, dar volumul precipitațiilor (inclusiv cele venite de pe ocean) ajunge aici la 100000 km³. Pe de altă parte, apa căzută pe uscat se poate scurge direct în râuri, se poate evapora, se poate transforma în gheață sau se poate infiltra în sol și subsol, unde poate curge, stagna, sau poate fi preluată de plante. Dar și apa din oceane poate forma circuite de suprafață, ca și spre adânc, unde se mișcă variat sub formă de valuri, maree, curenți etc. Hidrosfera este, deci, un sistem de circuite.
Fig. 9 Circuitul apei în natură
(Sursa: https://water.usgs.gov/edu/watercycleromanian.html)
Toate sistemele geoecologice sunt dependente de apă. Aceasta acționează asupra reliefului prin eroziune, transport și acumulare, luând naștere, astfel, podișuri, dealuri, câmpii, terase, lunci și delte, pe care s-au format și au evoluat civilizații; cele mai reprezentative exemple sunt valea și delta Nilului, valea și delta Dunării, valea și delta Gangelui, valea și delta Padului ș.a. Marile întinderi de apă exercită puternice influențe oceanice: umiditate excesivă, precipitații abundente, temperaturi moderate, brize marine, cicloni tropicali, musoni. Apa este elementul obligatoriu pentru formarea și întreținerea solurilor. Nu în ultimul rând, apa este cel mai important dizolvant de pe Terra.
V. Ziua Mondială a Apei
Ziua Mondială a Apei (WWD) se celebrează începând cu 1993 în fiecare 22 martie, în vederea conştientizării măsurilor privind problematica curentă sau viitoare a apei – resursă naturală crucială pentru viață și sănătate pe planeta noastră. WWD 2018 se derulează sub sloganul „Să protejăm Natura & Apa – indispensabile vieţii pe Terra!“, iar tema „Natură nepoluată pentru apă de calitate“ își propune să analizeze modurile prin care protejând natura putem depăși dificultățile legate de apă în secolul XXI. Întrucât ecosistemele deteriorate afectează în prezent cantitatea și calitatea apei necesare consumului uman, scopul WWD 2018 este de reducere a poluării mediului natural implicat esențial în calitatea apei.
(Sursa: http://www.dspb.ro/diverse/dspb/2018/230218/2/comunicat.pdf)
Prof. Oana Gheorghe