Dunărea
(Sursa: http://www.mecanturist.ro)
În fiecare an, pe 29 iunie, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), serbăm Ziua Internațională a Dunării. Această zi marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria).
Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, în scrierile grecești și Danubius în cele latino-romane.
Denumirea dată de romani Danubius (Zeul fluviilor) a fost mai târziu preluată de alte popoare, și modificată, devenind Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba maghiară, Dunav în limba croată, limba bulgară și limba sârbă, Dunai în limba ucraineană, pentru țările riverane, și Danube în limba engleză și limba franceză și Tuna în limba turcă.
Al doilea fluviu al Europei, după Volga, atât ca lungime (2860 km) cât și ca debit mediu (6470 m³/s la ceatalul Ismail), Dunărea străbate (sau măcar delimitează) 10 state europene (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina) și patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad).
Bazinul hidrografic al Dunării
(Sursa: http://media.tvrnews.ro)
Dunărea își începe cursul din Munții Pădurea Neagră, de sub vârful Kandel (1241 m), obârșia fiind considerată în mod convențional confluența râurilor Breg și Brigach ( la Donaueschingen). Din punct de vedere geografic și hidrologic, izvorul se află de fapt la obârșia râului Breg. Se varsă în Marea Neagră, formând o deltă (cea mai nouă unitate de relief din Europa).
Breg, izvorul Dunării
(Sursa: https://ro.wikipedia.org)
În cursul superior (izvor-Viena) curge pe direcția generală V-E, la contactul dintre unități de relief alpine (Alpii și Podișul Bavariei), aflate la sud, și cele hercinice, la nord (Jura Suabă, Jura Franceză, Masivul Pădurea Boemiei). Datorită afluenților cu debite mari din zona Alpilor, Dunărea devine navigabilă în apropiere de orașul german Kelheim (la cca 500 km de izvor).
Dunărea la Viena
(Sursa: https://ro.stockfresh.com)
Cursul mijlociu (Viena-Baziaș) se desfășoară pe direcția generală N-S, prin Depresiunea Panonică, prezentând sectoare de despletiri și meandrări. În acest sector Dunărea primește cei mai mari afluenți ai săi, în special în zona nodului hidrografic de la Belgrad.
Confluența Dunăre-Drava
(Sursa: https://www.9am.ro)
În cursul inferior (Baziaș-vărsare) fluviul traversează Carpații, formând un minunat defileu, apoi separă unități joase: Câmpia Română de Podișul Prebalcanic și Câmpia Română de Podișul Dobrogei. Direcția de scurgere variază: V-E, N-S și apoi iar V-E
Dunărea la Galați
(Sursa: https://presagalati.ro)
În zona ceatalului (porțiune de uscat, în formă de triunghi, care provoacă difluența fluvială) Ismail, Dunărea se desparte în două brațe: Chilia în nord și Tulcea în sud, acesta din urmă despletindu-se în aval de orașul cu același nume în alte două brațe: Sulina și Sf. Gheorghe. Astfel, înainte de a se vărsa în marea Neagră, marele fluviu dă naștere poate celui mai mirific loc din România: Delta Dunării.
Delta Dunării
(Sursa: https://www.totb.ro)
Afluenții principali sunt, în ordinea descrescătoare a debitelor: Sava (1564 m³/s), Tisa, Inn, Drava, Siret, Morava sârbă, Lech, Enns, Isar, Olt, Vah, Traun, Morava cehă, Prut (110 m³/s). Regimul scurgerii este influențat de varietatea reliefului și a nuanțelor climatice (oceanice, mediteraneene și continentale) din bazinul hidrografic. Astfel, în cursul superior și mijlociu, alimentarea este nivo-pluvială și chiar glaciară, prin afluenții alpini. Apele cele mari sunt în iunie și cele mai mici iarna, dar se constată o uniformitate mai mare a distribuției debitelor de-a lungul lunilor. În cursul inferior, maximul scurgerii este în aprilie-mai, iar minimul toamna.
Importanța economică a Dunării este majoră: este principalul coridor fluvial al Europei Centrale, prezintă un mare potențial hidroenergetic (hidrocentrale la Altenwörth în Austria, Gabcikovo în Slovacia, Porțile de Fier, cea mai mare, administrată în comun de România și Serbia etc.), alimentează cele mai importante sisteme de irigații din Câmpia Panonică și Câmpia Română, favorizează pescuitul și piscicultura și nu în ultimul rând generează un important flux turistic.
Hidrocentrala Porțile de Fier I
(Sursa: http://www.rador.ro)
Impactul uman asupra fluviului este foarte puternic și este suficient, în acest sens, să se analizeze gradul de populare și de industrializare a așezărilor situate de-a lungul cursului. Conform Comisiei Internaționale pentru protecția Dunării, principalele probleme sunt: deversarea de nutrienți (azotați, fosfați etc) și ca urmare eutrofizarea apelor, supraexploatarea resurselor de apă, schimbările în morfologia albiei, cu efecte asupra debitului solid și a proceselor de sedimentare, contaminarea cu substanțe toxice, degradarea și desecarea zonelor umede din luncă. De exemplu, în lunca românească, 80% din suprafețele acvatice-lacuri, mlaștini, bălți-au fost desecate. Terenurile intrate astfel în circuitul agricol sunt aparent un câștig. În realitate, ele sunt predispuse sărăturării, iar ceea ce se pierde este mult mai important: rolul lor în atenuarea undelor de viitură și marea biodiversitate.
Deșeuri pe Dunăre la Galați
(Sursa: https://adevarul.ro)
De-a lungul timpului, marele fluviu european a inspirat numeroși scriitori, artiști plastici și compozitori. Vă oferim un exemplu elocvent în acest sens:
Dunărea mea
Poezie de Mirela Șova
Dunăre, bătrâne fluviu,
Câte taine tu ascunzi…
Îngropate în aluviu,
Ca în mare să-l afunzi…
Nu te pot uita, bătrâne,
Curgând pe alte cărări,
Cu vapoarele – cadâne,
Eşti sultan în multe ţări…
Nici mireasma şi nici glasul
Nu le pot uita; şi-n gând
Sufletul îşi duce pasul
Către tine, suspinând!…
Sărut unda ta întoarsă
De al vântului răscol;
În oglinda ta ceţoasă
Vreau privirile să-mi spăl…
Şi mă-ntorc smerit în hruba
Gri, aiurea, de oraş,
Nostalgia-mi umple cupa,
Gândurile-mi sunt vâslaşi…
Taine-s multe, presărate
În adâncuri şi în cer,
Căile-s labirintate,
Dunăre – fluviu-n mister!
Ne-ai făcut hotarul ţării,
Ne-ai scăldat în miazăzi,
Apa ta dă glas chemării:
Azi, pe Domnul, a-L slăvi!
Defileul Dunării
(Sursa: http://mega-travel.ro)
Dacă doriți să știți mai multe despre Dunăre, vă recomandăm:
https://www.ciclism.ro/forums/topic/18631-dunarea-de-la-izvoare-la-budapesta-iunie-iulie-2015
Clubul de Științe Geea 