Ziua internațională a zonelor urbane

Urbanizarea – provocarea viitorului

Sursa: https://pixabay.com

„Viitorul planetei se găseşte în oraşe, unde oamenii trăiesc mai mult,

dobândesc o educaţie mai bună şi sunt mai productivi”

(Boris Johnson, fost primar al Londrei)

În fiecare an, începând din 1949, pe data de 8 noiembrie este celebrată Ziua internațională a zonelor urbane, la inițiativa prof. univ. Carlos Maria della Paolera (Buenos Aires). Evenimentul, care mai are și alte denumiri -Ziua mondială de planificare a orașelor sau Ziua mondială a urbanismului– are ca principal scop conștientizarea problemelor generate de urbanizare și implementarea unor măsuri de organizare durabilă a spațiului urban.

New York 2

Sursa: https://www.mandarinoriental.com/new-york/manhattan/luxury-hotel

Urbanizarea este un proces ireversibil, expresie clară a evoluției societății umane actuale, așa numita societate informațională, tehnologizată. Viitorul omenirii este plasat clar în cadrul unui mediu urban care, deocamdată, exclude coabitarea armonioasă cu mediul natural. Avantajele vieții urbane sunt evidente, dar trebuie să înțelegem că un confort sporit înseamnă o adaptabilitate la mediu mai scăzută, că un trai mai ușor înseamnă scăderea inteligenței și mai ales să conștientizăm faptul că tehnologizarea și artificializarea ne îndepărtează tot mai mult de mama-natură.

shibuya-trecere

Sursa: https://www.descopera.ro

În prezent se desfăşoară una dintre cele mai importante revoluţii din istoria omenirii: tranziţia din mediul rural în cel urban. În fiecare an, populaţia urbană a planetei creşte cu 65 de milioane de persoane – echivalentul a 7 noi aşezări de dimensiunile oraşului Chicago (https://www.descopera.ro).

În ultimul secol, oraşele contemporane se confruntă cu o puternică accelerare a ratei creşterii populaţiei urbane mondiale. Aceasta reprezenta 33% din populaţia totală în anul 1950, 40% în 1977 şi 50% în 2000; se prevede ca în 2020, populaţia urbană să atingă 60%.

PopulaÈia urbanÄ

Evoluția ponderii populației urbane la nivel global

(Sursa datelor: http://www.um.ase.ro)

Proliferarea marilor metropole pare a fi manifestarea cea mai importantă a creşterii urbane actuale şi nici o regiune a globului nu este lipsită de mari aglomerări urbane. Înmulţirea metropolelor este un fenomen care se accelerează: se remarcă existenţa a 16 aglomerări milionare în lume în 1900, 49 în 1950, 99 în 1960, 250 în 2000. Se prevede ca în 2020 să existe peste 550 de metropole.

Metropole

Evoluția numărului metropolelor lumii

(Sursa datelor: http://www.um.ase.ro)

Stilul de viață urban se caracterizează prin:

-concentrarea mare a populației și a clădirilor, care generează un intens flux de circulație;

-predominanța activităților din domeniul secundar și mai ales terțiar;

-deschiderea mult mai largă către cultură, educație, inovație;

-viață mult mai trepidantă, mai zgomotoasă, mai alertă;

-o atenție sporită acordată petrecerii timpului liber: sport, muzică, cluburi, plimbări, muzee etc.

-evoluție economică și socială mult mai rapidă decât în mediul rural.

oras-gradina

Sursa: https://www.ecomagazin.ro/info/urbanizare/

Problemele urbanizării:

1. Poluarea

a) poluarea atmosferei, datorită noxelor emanate de mijloacele de transport în comun și unitățile industriale;

b) poluarea sonoră, generată de diferite utilaje, mijloace de transport, manifestări artistice, sportive;

poluare

Sursa: https://www.aflacum.ro

2. Criza de locuințe

Urbanizarea excesivă prin atragerea unui mare număr de oameni de mirajul orașului duce la o criză acută de locuințe și de locuri de muncă.

Cartierele mizere numite shanty town sau bidonville, barriadas sau favellas nu pot cuprinde întreaga sărăcime. În multe orașe mari locuitorii săraci dorm pe trotuare (India), sub poduri, în canale, sau în parcuri.

Primăriile și mai ales bisericile și ONG-urile s-au implicat în ameliorarea acestor situații tragice înființând aziluri de noapte și cantine pentru săraci

Favela

Sursa: http://www.leparisien.fr

3. Deșeurile

Dezvoltarea urbanistică și teritorială a orașelor și creșterea nivelului de trai antrenează producerea unei cantități tot mai mari de deșeuri menajere, stradale și industriale. Efectele dăunătoare ale deșeurilor constau în:

-răspândirea de infecții prin agenți patogeni;

-înmulțirea unor insecte și rozătoare;

-poluarea solului, apelor de suprafață și subterane, atmosferei;

-aspectul inestetic al mediului.

2013_04_26_china-model-141412135-676x450_rsz_crp

Sursa: http://www.rador.ro

4. Alimentarea cu apă și canalizarea

Construirea unei rețele subterane de apă, supravegherea și mentinerea ei în condiții optime asigură sănătatea populației orașului. Apa infectată poate provoca epidemii de hepatită virală și alte epidemii grave. Deversarea canalelor în râuri se face prin stațiile de epurare.

5. Asigurarea mijloacelor de transport în comun și locurilor de parcare

Mijloacele rapide de transport (metroul, trenurile electrice, autobuzele) micșorează marile distanțe din megalopolisuri. Întreținerea căilor de circulație și asigurarea parcărilor (subterane sau supraetajate), ca și iluminatul public, asigură un flux continuu și o viață civilizată.

Kuala Lumpur

Sursa: https://motiondigest.com/tag/cross-border-connectivity/

6. Infracționalitatea ridicată

Întotdeauna, acolo unde populația este numeroasă și greu de monitorizat, vor apărea situații nedorite de acest gen: conflicte, revolte, furturi, violențe verbale și fizice, agresiuni sexuale.

Nantes

Sursa: https://unimedia.info/stiri/-157149.html

7. Proliferarea „bolilor urbane“

Nu în ultimul rând, urbanizarea are efecte asupra sănătății fizice și mentale a persoanelor: boli generate de stres, oboseală, anxietate, poluare excesivă, răspândirea mult mai rapidă a unor agenți patogeni etc.

Nobody thought of bringing a headache pill to the party?